Este credinta un rezultat al activitatii creierului? Un nou studiu ne arata cum credinta in Dumnezeu poate fi modulata intervenind asupra creierului.
Ar putea fi sentimentele religioase doar rezultatul activitatii creierului?
Studiul publicat in revista Social Cognitive and Affective Neuroscience arata ca prin inchiderea anumitor parti ale creierului se poate modula credinta in Dumnezeu.
Studiul, condus de Dr. Keise Izuma, un psiholog de la Universitatea din York, a folosit stimularea magnetica transcraniana pentru a perturba cortexul posterior frontal medial, parte a creierului care se ocupa cu rezolvarea problemelor.
Bazandu-se pe modul in care oamenii se raporteaza de multe ori la ideologie pentru a rezolva problemele, Izuma, impreuna cu o echipa de la UCLA, a explorat ce efect ar avea asupra dilemelor religioase si nationaliste oprirea partii de creier care se ocupa de rezolvarea problemelor.
In cadrul studiului, jumatate din participanti au primit o stimulare de mica intensitate, ce nu a prezentat nici nu un efect semnificativ asupra creierului, iar cealalta jumatate suficienta energie pentru a reduce activitatea creierului in PMFC. Ei au fost apoi rugati sa se gandeasca la moarte si intrebati despre ce simt fata de religie si imigranti.
Izuma a teoretizat ca atunci cand se gandesc la moarte oamenii se intorc de obicei la contemplarea religiei, o sursa comuna de consolare. „Cum era de asteptat”, a declarat intr-un comunicat de presa, „am constatat ca, atunci cand experimental am oprit cortexul posterior frontal medial, oamenii au fost mai putin inclinati sa gandeasca la ideile religioase reconfortante, in ciuda subiectului legat de moarte”.
Mai exact, participantii a caror activitate din creier scazuse, au avut 32,8% mai putina credinta in Dumnezeu, ingeri, sau cer si in diavoli, demoni, si iad fata de cei care au primit tratamentul placebo.
Directionand gandurile participantilor spre atitudinile etnocentrice, cercetatorii le-au dat oamenilor sa citeasca doua eseuri pretinse a fi scrise de imigrantii recenti: o lucrare care lauda SUA, iar cealalta o critica.
Oamenii care au fost supusi stimularii magnetice au fost cu 28,5% mai pozitivi in sentimentele lor fata de imigrantii ce crititcau tara lor decat fata de cei care o laudau.
Scaderea activitatii in PMFC, se pare, ii face pe oameni sa fie motivati mai putin ideologic in reactiile lor fata de amenintari nationaliste sau religioase. Se crede ca aceasta parte a creierului a evoluat pentru a face fata problemelor de baza – actiuni simple, cum ar fi urcatul in copaci – dar, avand in vedere rezultatele lor, cercetatorii sugereaza ca scopul ei ar fi sa se ocupe de probleme mai abstracte.
Bineinteles, este nevoie de mai multe cercetari pentru a ne da seama de ce convingerile religioase si atitudinile etnice sunt afectate de aceasta zona din creier.
Surse si linuri utile:
1. Neuromodulation of group prejudice and religious belief
2. Universitatea din York – Departamentul Psihologie
