Continuam seria miturilor gresite despre corpul nostru si in acest articol scriem despre creier si 10 lucruri pe care cel mai probabil credem ca le stim despre el.
1. Ne folosim doar 10% din creier
Acesta inca este un mit proeminent care dateaza inca de la inceputul secolului 19, insa este fals.
Neurologul Barry Gordon de la Johns Hopkins School of Medicine spune ca, practic, ne folosim fiecare zona din creier si ca cea mai mare parte din el este activ tot timpul.
Creierul reprezinta 3% din greutatea corpului si foloseste 20% din energia acestuia.
Asa ca notiunea ca ne folosim doar 10% din capacitatea creierului este complet gresita.
2. Cu cat o persoana are creierul mai mare, cu atat este mai inteligenta
Un mit controversat deoarece oamenii de stiinta inca nu au gasit o legatura clara intre dimensiunea creierului si inteligenta.
Unele studii au folosit scanarea RMN pentru a observa corelarea dintre un IQ mai mare si un creier mai mare, insa multi experti ezita in a face legatura deoarece scara IQ are o abilitate limitata de a testa inteligenta.
Mai mult, este putin probabil ca dimensiunea creierului sa fie singurul factor care potenteaza inteligenta. Totusi este posibil ca dimensiunile anumitor zone din creier sa influenteze abilitatile pe care un individ le poate avea.
De exemplu, persoanele nevazatoare pot experimenta cresterea zonelor din creier responsabile pentru auz.
3. Persoanele cu partea stanga a creierului predominanta sunt diferite de cele cu partea dreapta a creierului predominanta
Conceptia populara este ca persoanele cu partea dreapta a creierului predominanta sunt mai creative iar cele cu partea stanga a creierului predominanta sunt mai bune la logica si matematica.
Ambele parti ale creierului se ocupa de sarcini diferite, partea stanga a creierului proceseaza de obicei limbajul iar cea dreapta vederea in spatiu, insa ambele parti comunica tot timpul.
Nici una din cele doua parti ale creielului nu va predomina in personalitatea sau abilitatile unei persoane, decat atunci cand o emisfera intreaga este deteriorata.
De exemplu, Kara Federmeier, profesor de psihologie cognitiva, este de parere ca abilitatile de matematica sunt rezultatul proceselor din ambele emisfere si ca o deteriorare a oricarei dintre ele ar putea cauza dificultati in gandirea matematica.
4. Creierele barbatilor si ale femeilor sunt conectate in feluri diferite
Un studiu realizat in 2013 de Universitatea Pennsylvania a generat oamenilor si mass-mediei o stare de confuzie in ceea ce priveste diferentele din creier bazate pe sex. Studiul spunea ca femeile au mai multe legaturi intre cele doua emisfere si mult mai multe conexiuni in interiorul lor. Din aceasta cauza s-a format o parere generala ca femeile sunt mai intuitive si realizeaza mai usor mai multe sarcini simultan, in timp ce brabatii ar fi mai buni la lucrurile logice, de exemplu citirea unei harti. Expertii au analizat indeaproape studiul si au descoperit ca aceste diferente nu sunt atat de proeminente, iar studiul respectiv nu testase abilitatile corelate femeilor si barbatilor, ci doar le-a presupus.
Este totusi adevarat ca exista diferente intre creierele barbatilor si ale femeilor in ceea ce priveste dimensiunea si cantitatea de materie cenusie si alba, insa neurostiinta inca nu a clarificat cat de mult afecteaza modul in care actioneaza fiecare individ.
Conform Scientific American, nici o cercetare nu a demonstrat diferente specifice sexului in modul in care se conecteaza retelele de neuroni cand invatam abilitati noi. Chiar daca apar unele diferente bazate pe medii, nu vor fi relevante pentru fiecare individ.
5. Creierul este gri
Creierul are de fapt multe culori si nu arata ca in imaginile cu borcanele de formol. In interiorul capului, creierul are culori ce includ gri, alb, negru si rosu.
6. Unii oameni invata vizual iar altii auditiv
Desi unor persoane le este mai usor sa invete vizual sau auditiv, nu exista dovezi stiintifice conform carora fiecare copil sau individ ar avea un stil de invatare diferit. Un studiu din 2009 publicat in revista Psycological Science in the Public Interest a analizat toata literatura in acest domeniu, iar cercetatorii nu au gasit un singur studiu care sa foloseasca un model de cercetare aleatoriu, astfel teoria nefiind credibila.
7. Genetica poate influenta predilectia spre logica a unei persoane
Acesta este un subiect larg dezbatut, mai ales luandu-se in calcul ca exista anumite culturi ce exceleaza in matematica. Partial, abilitatea matematica este genetica, insa este influentata major de credinta si asteptarile persoanei.
Studiile arata ca studentii care cred ca isi pot modela inteligenta au de obicei rezultate mai bune la scoala. Inteligenta in anumite domenii este strans legata de pregatirea studentului, si nu de genetica.
8. Drogurile pot face gauri in creier
Traumele fizice sunt singurele care pot provoca leziuni deschise ale creierului. Persoanele dependente de droguri pot experimenta o scadere a neurotransmitatorilor sau chiar o schimbare a dimensiunii creierului, insa fara a avea gauri in el.
9. Deteriorarea creierului este permanenta
In realitate, creierul se poate regenera in multe cazuri de deteriorare, dar depinde de tipul si gravitatea deteriorarii. De exemplu, o comotie cerebrala usoara afecteaza persoana temporar daca se recupereaza corespunzator fara a adauga alte contuzii.
10. Anumite jocuri pot imbunatati memoria si inteligenta
Unii inventatori sustin ca au creat jocuri ce pot creste inteligenta sau pot preveni dementa, chiar si boala Alzheimer, insa nu sunt atat de eficiente.
In octombrie 2012, Universitatea Stanford a realizat o conferinta in care s-a discutat despre jocurile pentru creier. Au participat 70 de academicieni, psihologi cognitivi si neurologi, iar raportul creat de ei spune ca sunt prea putine dovezi conform carora jocurile pentru creier pot creste capacitatile cognitive sau ajuta o persoana concret in viata de zi cu zi.
Linkuri si surse utile:
1. Cognition and Brain Lab
Sursa articol: Mental Floss | Sursa imagine: Wikimedia
