Informatii Medicale

Stiinta tipatului – Ce se intampla cand tipam

Fetita tipand

Poate ca sunteti familiar cu standardul de reactie comun printre oameni care se manifesta atunci cand vedem un soarece in dormitor, orice combinatie intre o masca de hockey si o drujba sau un paianjen cand aterizeaza pe umarul nostru.

Oamenii de stiinta catalogheaza acest sunet ca … tipat.


Totul este perfect pana auzim tipatul unui bebelus. Un avion poate sa zboare deasupra unei petreceri dezlantuite in timp ce sirenele suna afara si cu toate astea, tipatul copilului tot se face auzit.  Una dintre posibilele explicatii este ca tipatul uman difera fata de alte sunete si detine o amprenta acustica unica care activeaza atat centrul auzului cat si centrul fricii, conform lucrarii  publicate in Current Biology.

Oamenii au o gama destul de variata de sunete pe care le produc. Parte a ce ne face umani este cum urechile noastre reusesc sa distinga tiparele utilizate in vorbire compuse din vocale si consoane, ceea ce este cu un pas in plus fata de simpla detectare a sunetelor produse de femele si masculi intalnite in restul regnului animal.

Deja stim unde aceste sunete sunt interpretate si traduse, cu toate acestea, oamenii de stiinta nu puteau gasi semnele clare ale recunoasterii tipatului in zona respectiva.

Psihologul Luc Arnal si colegii sai de la Universitatea Geneva au condus o serie de studii pentru analizarea proprietatilor tipatului, ce anume il caracterizeaza, ce anume il diferentiaza de celelalte sunete produse in conditii de stres sau durere, cum sunt strigatul sau plansul, si mai ales de ce trezeste in oameni o reactie unica.

Cercetatorii au creat o librarie cu tipete, compilate din filme de pe site-ul YouTube in care anumite persoane se sperie sau sunt surprinse de ceea ce vad, dar si din sunetele actorilor din filmele horror sau ale voluntarilor care au tipat in laborator de dragul stiintei.

Aceasta librarie de tipete, alaturi de alte sunete umane placute sau neutre, a fost ascultata de 16 voluntari carora li se monitoriza activitatea cerebrala.

Psihologii au descoperit ca tipetele nu aveau o frecventa sau un ton anume, ci aveau in comun o asprime violenta cu care se schimba intensitatea sunetului

Desi in vorbirea normala intensitatea variaza intre 4 si 5 herti, sau cicluri pe secunda, toate tipetele inregistrate si-au schimbat rapid intensitatea de la 30 pana la 150 herti. Singurele sunete care mai acopera acelasi registru in intensitate sunt alarmele.

Rezultatele scanarilor cerebrale ale voluntarilor au aratat ca tipetele activeaza in creier o zona diferita fata alte sunete. Cele placute sau neutre activeaza cortexul auditiv primar, zona a creierului aflata chiar sub urechi, insa tipetele trec de aceasta zona si activeaza amigdala, descrisa de cercetatori ca centrul fricii.

Toate acestea sugereaza ca tipatul ocupa in gama de comu icare umana, dupa cum au denumit-o cercetatorii, o nisa privilegiata. Altfel spus, cu totii recunoastem cu siguranta cand auzim un tipat, iar acum stim si de ce.

Surse si link-uri utile:

1. Human Screams Occupy a Privileged Niche in the Communication Soundscape

2. The Science of Screaming, And What Was the Biggest Dinosaur?

Sursa articol: Sci-Show | Sursa Imagine: Flickr