Informatii Medicale

Felul in care stiinta a schimbat modul in care ne gandim la boala

microbi

Daca am spune ca boala, de la raceala, gripa si amigdalita pana la holera si cancer, se transmite de fapt prin nori de duhoare sau miros neplacut, ati crede cel mai probabil ca este absurd. Totusi, asta au crezut oamenii timp de cateva secole, atunci cand incercau sa isi explice cauza bolilor. Teoria Miasmei (duhoarei), era acceptata de toata lumea, inclusiv de personalul medical al vremii.


In 1840, in toiul epidemiei de holera ce devasta Londra, un mic grup de savanti au devenit sceptici. Microscoapele timpurii dezvaluiau existenta unor organisme extrem de mici – microorganisme – care le-au dat de gandit oamenilor de stiinta ca presupusele creaturi ar fi  de fapt cauzatorii de boli, asa a aparut si Teoria Microbilor. Desi majoritatea populatiei era ferma in convingerile proprii si se impotrivea puternic noii teorii, oamenii de stiinta care o sustineau erau hotarati sa adune date convingatoare pentru a-si sustine teoria.

Liderul savantilor a fost fizicianul Dr. John Snow. Dr. Snow a observat ca pacientii infectati cu holera experimentau voma si diaree severa, simptome ale intestinelor, spre deosebire de plamani, si s-a gandit ca poate boala se transmitea prin mancare sau bautura, nu prin aer. Dupa ce a investigat focarele precedente, s-a convins ca holera se raspandea prin surse de apa contaminate.

Mai tarziu, in toamna anului 1845, cand holera a izbucnit brusc in districtul Soho, un cartier din Londra foarte apropiat de casa sa, Dr. Snow a putut sa o urmareasca indeaproape. El a cerut evidenta decedatilor, cu cazuri de 83 de decese inregitrate inca din prima saptamana de la prima diagnosticare. Cu aceasta evidenta, a notat pe harta unde a locuit fiecare din cei decedati si a descoperit ca 73 din ei locuisera in apropierea pompei de apa de pe Broad Street.

Dr. Snow a insistat ca pompa de apa sa fie inchisa, si deoarece stia cat de nepopulara era teoria microbilor, la prezentarea cazului in fata oficialilor guvernamentali, a sugerat ca holera se raspandea printr-o otrava in apa, si nu datorita acelor microorganisme fantastice. Oficialii, cu toate ca nu erau foarte convinsi, au aprobat inchiderea pompei ca masura de precautie. Aproape imediat s-a diminuat aparitia noilor cazuri.

Sustinut de acest succes, Dr. Snow a devenit si mai hotarat in dorinta de a conecta boala de pompa de apa contaminata. Datorita acestei determinari, a reusit sa afle povestea unei vaduve care a murit de holera cu toate ca locuia departe de cartierul Soho, partea fascinanta insa, a venit in momentul in care a aflat ca vaduva avea un servitor ce-i aducea zilnic apa de la pompa de pe Broad Street, pe motiv ca ii placea gustul apei din acea locatie.

In cercetarile sale, a mai descoperit un azil de saraci situat dupa colt fata de pompa de pe Broad Street ce gazduia sute de persoane, insa doar cateva au fost infectate, probabil deoarece azilul avea propria fantana.

In cele din urma, Dr. Snow a auzit de un bebelus care a fost printre primele victime ale focarului si ale carui scutece fusesera aruncate intr-o hazna chiar de langa pompa de apa publica de pe Broad Street.

Dr. Snow si-a prezentat din nou cazul in fata comisiei , fara succes deorece teoria lui era in continuare dispretuita de oficialii orasului care nu doreau sa recunoasca nici ca in rezervele de apa ale Londrei erau deseuri umane, nici ca se inselau asupra teoriei miasmei, care era deja veche de sute de ani,

Abia in 1884 eforturile Dr. Snow au fost justificate de Dr. Robert Koch, care a izolat bacteria ce provoca holera. Koch a dezvoltat o tehnica cu care crestea culturi pure si printr-o serie de experimente a dovedit definitiv ca o bacterie specifica provoca direct boala.

Alte contributii majore in teoria microbilor le-a avut cercetatorul Louis Pasteur, a carui cercetare asupra microorganismelor a dus la dezvoltarea primelor vaccinuri.

Provocand ipotezele existente cu cercetarile bazate pe date concrete, oamenii de stiinta au reusit sa discrediteze o teorie invechita si au dat startul unei revolutii extrem de benefice pentru sanatatea publica.

Toate acestea ridica o intrebare interesanta:

Care convigeri larg raspandite in ziua de astazi vor fi caraghioase pentru urmasii nostri?

Si, dupa cum ar spune orice om de stiinta, o intrebare este un loc excelent pentru un nou inceput.


Linkuri si surse utile:
1. UCLA
2. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1905
3. Pasteur-Koch: Distinctive Ways of Thinking about Infectious Diseases

Sursa articol: TED-Ed | Sursa imagine: Wikimedia