Informatii Medicale

Explicatia clara de ce fumatul ucide

Fumatul unei tigari alb-negru

Pana acum am auzit tot felul de comparatii sau analogii care doresc sa arate gravitatea fumatului. In acest articol dorim sa prezentam informatia cat mai clar din punct de vedere stiintific.


In 1964, un studiu reper realizat de Luther Terry  la U.S. Surgeon General, a facut legatura intre fumat, cancer si boli de inima.

In anii ce au urmat, dovezile s-au adunat. Fumatul este letal in cateva moduri. In studiul din 1964, cercetatorii au descoperit ca fumul de tigara provoaca ciliostasis, adica firele de par din caile respiratorii mor, si corpul nu mai poate filtra bacteriile. Fumul de tigara nefiltrat de corp este o combinatie de particule rezultate din arderea tigarii. Pe masura ce fumezi se acumuleaza mai mult fum in plamani si creste posibilitatea formarii tumorilor datorita particulelor daunatoare din fum.

Fumul de tutun contine foarte multi cancerigeni. Conform unui studiu publicat in revista Molecular Cancer Research, exista peste 60 de compusi cunoscuti ce cauzeaza cancer, unul dintre ei fiind Hidrocarbura aromatica policiclica PAH. Se formeaza atunci cand uleiul, gazul si tutunul sunt arse, uneori chiar si atunci cand preferati carnea la gratar. Odata ce compusii trec de cilii morti, isi croiesc drum spre zonele vulnerabile ale plamanilor.

Unii PAH duc la inflamarea cronica a plamanilor, o tulburare ce creste riscul de cancer. O parte dintre chimicale declanseaza mutatii atunci cand se prind de ADN. Compusii se blocheaza si formeaza un aduct ingreunand replicarea ADN-ului si ducand la eventuale mutatii. Una dintre cele mai semnificante mutatii apare in proteina P53[2].

Proteina aceasta se ocupa cu multe din reglementarile celulei si functia sa depinde de mai multi factori, dar de obicei are o functie de supresor tumoral. Atunci cand proteina sufera o mutatie, functia i se inchide si permite cresterea si raspandirea tumorilor din plamani.

Un studiu publicat in revista Clinical Cancer Research a descoperit o mutatie a p53 ca marker a unui diagnostic gresit de cancer. In revista FASEB un alt studiu a prezentat ca acesti compusi pot declansa si boli de inima, prin productia exagerata a unor acizi grasi din celulele endoteliale, provocandu-le moartea. Altfel spus, fumatul chiar distruge vasele de sange.

De asemenea, fumatul creste riscul bolilor de inima prin ingustarea vaselor de sange si favorizand formarea placii de coagulare, responsabila de atacurile de cord fatale. Fumatul este responsabil pentru 33% din decesele legate de bolile de inima inregistrate in SUA.

Pentru cei care nu sunt convinsi ca fumatul este daunator, doua studii recente arata ca fumatul poate fi letal. Nanoparticulele de carbon sunt raspunzatoare de inegrirea completa a plamanilor. Asemantor Sindromului plamanilor negri, cand minerii de carbune inhalau praf de carbune, particulele din tigari se blocheaza in plamani si fac ravagii. In fumatori particulele se pot aduna si provoca emfizem pulmonar sever, o boala neplacuta si uneori fatala, care ingreuneaza respiratia. Particulele provin din materialul care nu a ars complet, mai exact chiar tutunul. Ele sunt mici, cu dimensiunile de 30-40 nanometri, aproximativ jumatate din grosimea unui fir de par. In timp, aceste particule se aduna in plamani si pot provoca daune majore. Primul studiu, publicat in revista eLife, a subliniat faptul ca particulele sunt atat de mici, incat odata intrate in celulele dendritice pot sparge ADN-ul.

Asadar fumul de tigara poate provoca nenumarate daune la nivel celular printr-o varietate de mecanisme moleculare. Cu toate dovezile stiintifice este surprinzator ca atatea persoane inca fumeaza. Pentru unii poate fi un obicei de relaxare, sau o dependenta pentru altii datorita nicotinei. Din fericire, exista studii care arata ca unele efecte pot fi reversate, cu exceptia particulelor de carbon.


Surse si linkuri utile:
1. Can the harmful damage from smoking be reversed?
2. Tobacco smoke carcinogens, DNA damage and p53 mutations in smoking-associated cancers

Sursa articol: DNews | Sursa imagine: Wikimedia