Informatii Medicale

De ce avem halucinatii?

halucinatii Lucide

Halucinatiile pot fi cauzate de o multitudine de factori. Care sunt factorii care duc la declansarea acestora?


Halucinatiile sunt asociate de obicei fie cu droguri, fie cu boli mentale, insa sunt mult mai comune decat multa lume crede.

O halucinatie poate implica unul sau toate simturile si cel mai probabil ati experimentat-o macar o data. De exemplu, puteti auzi cum suna si de asemenea simtiti telefonul vibrand in buzunar, fara ca acesta sa aiba un apel pierdut.

Halucinatiile pot fi senzatii sau viziuni a ceva ce nu este acolo, dar se pot manifesta si prin auz sau miros. Pot fi simple sau complexe – interactiuni cu oameni care nu sunt acolo.

Intrebarea este de ce ne pacaleste creierul?

Un studiu recent publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences sustine ideea ca problema apare atunci cand creierul exagereaza cautand o scurtatura.

Un exemplu bun sunt halucinatiile vizuale, deoarece in lume sunt foarte multe lucruri si elemente vizuale carora creierul nu le poate acorda atentie in acelasi timp.

Pentru a intelege lumea inconjuratoare creierul a invatat sa filtreze si sa elimine ce nu este important. Pentru ca nu primeste toate informatiile de care are nevoie, creierul face presupuneri pentru a umple respectivele goluri.

De multe ori se intampla sa trecem cu vederea peste ceva care arata intr-un fel, iar cand revenim cu privirea observam ca este ceva diferit fata de impresia initiala.

Halucinatiile au loc atunci cand facem presupuneri care sunt total gresite si vedem lucruri care nu sunt acolo.

Un fenomen destul de intalnit ce se manifesta cand o persoana are probleme si vede oameni mici, are denumiri variate precum Sindromul Alis in Tara Minunilor, Micropsia sau Halucinatii Liliputane.

In mod interesant, personajele mici din timpul halucinatiilor au caracteristici diferite, bazate pe fondul cultural al fiecaruia.

Neurologul Oliver Sacks, unul dintre cei mai cunoscuti experti in halucinatii, crede ca o persona irlandeza va halucina spiridusi iar o persoana norvegiana va vedea troli, desi afectiunea este identica la nivelul creierului.

Atunci cand creierul umple golurile din perceptie, avem tendinta de a ne baza pe cunoasterea acumulata sau pe anumite cadre mentale. Astfel se explica de ce viziunile traite in timpul experientelor aproape de moarte se muleaza de obicei pe credinta religioasa individuala.

Multe persoane halucineaza vivid fara a fi in situatii extreme, manifestand uneori simptome are psihozei.

Atunci cand creierul are dificultati in a filtra informatia, ca in cazul in care un schizofrenic aude voci, problema este la nivelul Talamusului, desi cauza exacta nu este cunoscuta. Insa nu creierul este vinovat, ci echipamentul pe care acesta il foloseste.

Uneori, persoanele cu probleme de vedere sau auditive pot avea halucinatii vizuale sau auditive.

Persoanele care au orbit datorita degenerarii maculare pot vedea brusc scene intregi ce se petrec in fata lor. Anumite zone din lobul temporal se activeaza spontan si provoaca aceste viziuni. Oliver Sacks a vorbit despre acest fenomen in 2009, cand a dat ca exemplu activarea zonei Girusului fusiform. Persoana care halucineaza ar putea vedea fete necunoscute si daca o parte anume din girusul fusiform este prea activa, chipurile halucinate ar avea ochi si dinti supradimensionati.

In cazul Sindromului Charles Bonnet, creierele noastre construiesc halucinatiile.

Diferenta dintre halucinatii, luand in considerare si cele provocate de psihoza, este ca cele date de sindromul Charles Bonnet lasa persoana detasata, ca si cum s-ar uita la un film, pe cand cele date de schizofrenie sunt de cele mai multe ori auditive si foarte realiste, se de obicei interactive intr-un sens negativ.

Persoanele cu tulburari vizuale nu vad intotdeauna scene sau fete elaborate. Aproximativ 80% din halucinatiile vizuale sunt forme simple sau linii geometrice ce se misca. Persoanele cu migrene au uneori halucinatii asemanatoare insotite de fulgerari de lumina.

Date fiind toate modurile in care creierul se auto-saboteaza, nu este surprinztor ca ne putem da lumea peste cap introducand in sistem chimicale noi.

Anumite tipuri de droguri sunt halucinogene.

LSD, mescalina, psilocibina si ciupercile psilocibe se agata de receptorii din creier ce produc serotonina, declansand-o in moduri noi si interesante. Deoarece creierul modeleaza realitatea din jurul lui, chimicalele psihoactive pot rasturna lumea consumatorului.

Cu toate ca Oliver Sacks studia halucinatiile experimentand cu lansatoare farmacologice, nu este recomandat in studiul personal, deoarece va puteti da peste cap perceptia si mintea.


Linkuri si surse utile:
1. OliverSacks.com
2. What Hallucination reveals about our minds
3. DocSlide

4. Hallucinogen

Sursa articol: DNews | Sursa imagine: Flickr