Informatii Medicale

Bacterie banala azi, super-bacterie ucigatoare maine

Super-bacterie imuna la antibiotice

O simpla bacterie pe care la inceput ai crezut-o inofensiva sau usor tratabila se poate transforma chiar astazi intr-o super-bacterie, complet imuna la antibiotice.

Cercetatorii au constatat ca, oricand pot aparea noi micro-organisme, precum bacterii si virusuri, rezistente la antibiotice. Motivul este simplu.

Rapiditatea patrunderii virusurilor si bacteriilor in corpul uman este un lucru foarte bine stiut de noi toti, un foarte bun exemplu este bacteria Escherichia coli (E. coli). Socul oamenilor de stiinta la aparitia unei noi bacterii super-puternice este capacitatea aceasteia de a deveni complet imuna la orice tip si concentratie de antibiotic, intr-un timp foarte scurt. Astfel, noul micro-organism poate avansa de la o afectiune banala la un nivel de epidemie globala, pandemie.

Simptomele unei infectiii cu E. coli variaza semnificativ in functie de localizarea infectiei, varsta gazdei si starea imuna din momentul respectiv (care permite bacteriei sa se inmulteasca in organism). In unele cazuri indivizii sunt doar purtatori ai tulpinilor patogene si nu dezvolta infectia – raman asimptomatici, insa pot imbolnavi persoanele din jur. Bacteria poate fi atat de agresiva, incat in unele cazuri simptomele pot aparea la numai doua zile de la contractarea infectiei.

Majoritatea pacientilor dezvolta infectii gastrointestinale, dar exista si cazuri in care bacteria Escherichia coli poate ajunge sa contamineze cavitatea peritoneala, ca urmare a unui ulcer perforat, apendice perforat, sau chiar a unei interventii chirurgicale nereusite. In aceste cazuri neinterventia medicala in cel mai scurt timp te poate costa viata.

Potrivit unui studiu realizat de Harvard Medical School – Spatiotemporal microbial evolution on antibiotic landscapes, oamenii de stiinta au descoperit ca, oricand poate aparea o noua forma de E. coli ce ar avea capacitatea sa ucida milioane de oameni.

Experimentul a urmarit modul si rata (frecventa, rapiditatea) de inmultire a bacteriei E. coli odata ce devine imuna la antibiotice si la concentratiile acestora.

Experimentul a constat in amplasarea acestei bacterii destul de comune, intr-un mediu controlat, separat in 9 segmente, cu concentratii diferite de antibiotic specific tratamentului infectiei cu E. coli, pornind de la o concentratie de 0% si mergand pana la 1000%, de o mie de ori mai mare decat necesarul normal pentru a trata o infectie determinata de aceasta bacterie.

Observatiile sunt cel putin dramatice, puteti vedea clipul imadiat sub acest paragraf. Pe parcursul a 11 zile, bacteria E. coli a reusit sa se multiplice de suficiente ori, cat sa dezvolte variate mutatii genetice ce i-au permis sa treaca incet-incet de toate barierele impuse de cercetatori si sa ocupe inclusiv spatiul cu concentratia de 1000%.

Daca progresul initial a fost lent, se poate observa cum valurile ulterioare de „ocupatie” nu mai intalneau aceleasi impedimente ca la inceput.

Concluzia trasa de pe urma acestui experiment este ca, pana si cea mai banala bacterie poate deveni imuna si mortala daca este supraexpusa antibioticelor in mod abuziv si eronat. Acest lucru trebuie sa ridice un serios semnal de alarma la nivel global, mai ales in cazurile nesupravegheate de automedicatie, zona unde cel mai des se consuma antibiotice.

Si concluzia nu trebuie sa o tragem numai in cazul infectiilor bacteriene cu E. coli, ci in toate cazurile in care este necesara administrarea antibioticelor.

Supra-administrarea in mod eronat a antibioticelor sau automedicatia fara cap in tratamentul virozelor (gripa, de exemplu) poate avea repercursiuni foarte grave.

Valul de viroze care ne afecteaza in mod deosebit la inceputul sezonului rece sunt provocate de virusuri paragripale si gripale care ataca in primul rand sistemul respirator. O problema serioasa la aceste tipuri de virusuri este faptul ca se transmit pe calea aerului si sunt foarte contagioase.

Epidemiile virale sunt normale, ele apar in fiecare an si variatiile sunt date de capacitatea foarte mare a virusului de a se adapta si a-si modifica codul genetic. Cea mai grava epidemie de gripa, multi considerand-o de nivel pandemic, a fost in anul 1918 si anume Gripa Spaniola. Aceasta s-a dovedit un dezastru pe teritoriul Spaniei, de unde a inceput, ulterior raspandindu-se la nivel global. Gripa Spaniola a lovit omenirea in doua valuri succesive, ajungand pana la criminalul numar de 500 milioane de victime.

Daca primul val a fost extrem de contagios, nu a prezentat un grad foarte mare de mortalitate, cel putin cand vorbim de numere mari, insa al doilea val a fost cel care s-a dovedit complet mortal.

Rata mortalitatii nu este inca cunoscuta, insa acesta se estimeaza a fi intre 10-20%, procente foarte semnificative atunci cand comparam cu alte tipuri de afectiuni de acest gen. Asa de grava era manifestarea bolii, incat chiar si cei cu un sistem imunitar puternic, rezistau o zi, maxim doua.

Este adevarat ca in perioada rece cu greu putem avea norocul de a evita eficient bolile sezonului. Umezeala din atmosfera face ca virusul sa nu se deshidrateze. Expunerea sporadica si limitata la razele soarelui, care ajuta la sterilizarea aerului prin expunerea la razele ultraviolete, predispune la imbolnavire. In plus, faptul ca stam foarte mult timp in spatii inchise si inhalam acelasi aer odata cu alte zeci de persoane, face sa fie aproape imposibil sa nu ne infectam si noi la un moment dat.

De fiecare data cand ne imbolnavim, corpul nostru este atacat de virusul gripal si cateodata, ca o complicatie, mai apare si cate o bacterie. Prostul obicei general, este sa se administreze antibiotice ori de cate ori simtim primele simptome ale unei raceli.

Acesta este un exemplu foarte clar in care nu trebuiesc luate antibiotice, fara un consult medical, in prealabil, care sa constate instaurarea si a unei infectii bacteriene.

Ba mai mult, in momentul in care antibioticile sunt administrate incorect acestea favorizeaza scaderea imunitatii, iar organismul individului devine mai sensibil la infectii. Administrarea corecta a antibioticelor este doar in cazul infectiilor bacteriene.

Adevarul este ca antibioticele nu pot ucide virusurile, deoarece acestea au structuri si mecanisme complet diferite fata de bacterii. De fapt, virusurile, care provoaca 90% din infectiile respiratorii, sunt absolut indiferente la antibiotice. In plus, in cazul bolilor virale, cele mai multe dintre ele nu au nevoie de o medicatie speciala, fiind auto-limitative, adica, in general, trec fara a fi nevoie de un repaos prelungit la pat. O simpla raceala poate dura intre 7 si 10 zile, dupa care starea de sanatate revine la normal, fara interventii substantiale venite din exterior.

Pe toata perioada bolii virale, specialistii sugereaza odihna, evitarea deshidratarii prin consumul unui volum suficient de lichide si tratarea simptomelor

Aici vorbim de simptome precum febra si durerile de cap, cu medicamente adecvate recomandate de medic. Insa, in cazul in care boala virala a depasit termenul de 7-10 zile, este recomandat sa se consulte medicul.  Cu toate acestea, in cazul unor infectii virale, precum gripa sau varicela, medicul decide tipul de tratament indicat pentru a scurta episodul si pentru a preveni complicatiile.

Sfatul cadrelor medicale este ca la inceputul perioadei reci sa ne ajutam organismul cu un aport de vitamine necesare – in mod special vitamina D si vitamina C, suficient pentru a face fata provocarilor la care va fi supus sistemul imunitar.

Frecventa cu care contractam virozele se datoreaza unui sistem imunitar deficitar. In mod normal, sistemul imunitar este capabil sa se mentina singur la un nivel optim atata timp cat nu se fac erori terapeutice care sa il afecteze.


Surse si linkuri utile:
1. A cinematic approach to drug resistance

Articole HelloDoctor similare:
1. Antibioticele au o noua speranta

3. Ignoranta despre antibiotice si riscurile acesteia

Sursa articol: Harvard Gazette | Sursa imagine: Wikimedia